extras universul terapiilor
right line header
left line universulterapiilor
Up line header
Medicina

Search Engine Optimization and SEO Tools
Home | Contact
extrasline
upper header universul terapiilor
middle header universul terapiilor
low header universulterapiilor
Traiectoria depresiei la copil

Depresia nu trebuie doar tratata, ci si prevenita.
Depresia, la inceput minora, usoara, ce si-a facut aparitia la varste fragede de 5 ani, risca uneori sa se transforme intr-o depresie majora numita si dubla depresie. Copiii deprimati se numara printre copiii neglijati la scoala, sunt aceia cu care ceilalti nu se joaca; fiind ursuzi ajung din inertie sa evite initierea contactelor sociale sau sa nu ia in seama un alt copil care incearca sa-l abordeze. Aceasta lacuna la nivel de experianta sociala interpersonala inseamna ratarea noilor achiziti informationale si se va ajunge la probleme sociale si emotionale cu grave urmari. Cand copiii  ce sufera de depresie sunt comparati cu cei nedepresivi s-a observat ca sunt mai putini capabili sa se adapteze in societate, au mai putini prieteni, nu sunt indragiti, au relatii conflictuale cu ceilalti copii. Rezultatele scolare proaste sunt tot un efect al depresiei, acesta avand efect negativ asupra memoriei, puterii de concentrare, copii neavand puterea de-a se concentra in timpul orelor. Acesti copii nu simt nici o bucurie, canalizandu-si greu energia spre a-si stapani bine lectiile. Exista o corelare a duratei depresiei si a duratei de timp in care elevul ia note mici la scoala.
Cum se ajunge la depresie ?
Modalitatile pesimiste de a interpreta esecul in viata pare sa alimenteze sentimentul de neajutorare, lipsa de speranta, din sufletul copilului deprimat. Cei deprimati gandesc ca asa se vor simtii intotdeauna. Copiii cu o inclinatie spre melacolie tind catre o viziune pesimista inainte de-a ajunge deprimati. Ideal in astfel de situatii este sa convingem copiii despre capacitatea de control asupra a ceea ce li se intampla in viata, ca lucrurile in viata se pot indrepta si sa faca uz de comportamentele asertive... In viata ne putem razgandi... Experientele depresive sunt intarite de modalitati de gandire depresive, astfel incat chiar si dupa depasirea starii de depresie se ramane cu cicatrici emotionale serioase, cu convingeri alimentate de depresie si intiparite in minte: nu ma descurc singur, nimeni nu ma place, nu pot face nimic ca sa ma simt bine. Aceste idei fixe il face pe copil vulnerabil.
Pentru a scurtcircuita depresile  trebuie avut in vedere ca educarea inteligentei emotionale este un fapt important si ca IQ -inteligenta generala fara o inteligenta emotionala la fel de dezvoltata nu neaparat ne duce la o reusita in viata.
  Psiholog Catarig Gabriela
Probabil ca depresia clinica este cea mai neinteleasa dintre toate bolile, insa tendinta noastra actuala de a-i stigmatiza pe cei care sufera de ea nu reprezinta decat o reflectare palida a ceea ce se intampla in trecut. Scrierile de inceput descriu persoanele care se aflau intr-o stare de recluziune extrema, dintre care multi sufereau de depresie clinica probabil, ca fiind… posedati. Acest model demoniac strabate intreaga literatura a Greciei Antice, desi Hipocrate, care probabil ca a reprezentat un consortiu medical al vremii, punea accentul pe o abordare mai umanista si mai descriptiva. El a fost primul care a descris "depresia", o reflectare a faptului ca simptomele sau comportamentele pot fi produse de procese psihologice. Autorii romani si evrei erau in favoarea modelului posedarii in cazul bolilor mintale si acesta apare in Biblie nu doar o data. Pe intregul cuprins al Europei, posedarea si vrajitoria erau explicatiile preferate ale schimbarilor suferite de o persoana in cursul bolii depresive si a altor boli care afecteaza mintea, chiar pana la mijlocul secolului XVIII si in America de Nord chiar pana mai tarziu. Tratamentul era simplu si brutal si era prezentat in Malleus Malleficarum, publicat in 1486.




In Evul Mediu, depresia era privitia ca rezultand de pe urma unui exces al functiilor ficatului, care ar fi condus la acumularea de "bila neagra". 




La sfarsitul secolului XIX, situatia incepe sa se imbunatateasca pentru persoanele care erau tratate in azile, insa, din descrierile existente, numai cele care erau considerate un pericol pentru societate primeau tratamente. Numai cateva dintre ele ar fi suferit de boli depresive severe, majoritatea suferind de schizofrenie sau handicapuri mintale severe. Un profesor german de psihiatrie, Emil Kraepelin, a fost cel care a prezentat pentru prima oara "modelul medical" al afectiunilor psihologice, chiar la inceputul secolului XX. El admitea ca simptomele psihologice cum ar fi cele ale schizofreniei, maniei si depresiei probabil ca aveau baze fizice, desi pana in acel moment nu erau cunoscute. Acesta a fost un pas urias in directia conceptului potrivit caruia cei care, din cauza simptomelor lor nu pot participa la yiata sociala,, erau mai curand bolnavi, decat rai sau degenerati. 




Cam in aceeasi perioada in care scria Kraepelin, Freud si apropiatii lui isi intareau teoria. In sfarsit, cineva scotea la iveala concepte care puteau fi transpuse in tratamente. Freud nu a respins modelul medical al tulburarilor psihologice, el credea ca, in cele din urma, un anumit suport fizic
din creier era raspunzator pentru toate tulburarile mintale. Insa el recunostea, de asemenea, ca procesele psihologice si fiziologice nu pot fi separate; mintea rezida in structura fizica a creierului. 
 
Terapia electroconvulsiva (TEC) a izvorit din observatiile, facute in anii '30, ca persoanele care sufereau de epilepsie si depresie tindeau sa se bucure de o imbunatitire a starii lor psihice cand treceau prin perioade de atacuri deosebit de frecvente. Conc1uzia evidenta a fost aceea de a le induce atacuri persoanelor care altfel nu le-ar fi avut. Initial, s-a realizat acest lucru prin injectarea unor substante chimice si prin alte masuri, cum ar fi folosirea unor lumini stroboscopice. Cea mai eficienta metoda a fost considerata a fi trecerea unui curent electric intre doi electrozi plasati pe tample.




  TEC a dat roade. A fost primul tratament care a insemnat cu adevarat ceva pentru pacientii grav bolnavi care, prin natura simptomelor lor, erau incapabili sa ia parte la orice forma de terapie verbala. Intr-adevar, unele suflete nefericite, care fusesera inchise in azile vreme de ani de zile, au capatat o noua speranta de viata normala.








Un progres a fost reprezentat de punerea la punct a medicamentelor antidepresive. Primul, iproniazida, era folosit la inceputul anilor '50 ca medicament antituberculos in marile spitale de ftiziologie ale vremii. Pacientii se dadeau in vant dupa el, deoarece le provoca stari euforice, insa asistentele nu erau la fel de entuziaste in privinta pacientilor maniaci care se vanturau de colo-colo, tulburandu-le saloanele; astfel incat a incetat utilizarea sa ca antibiotic. Pe de altii parte, cand le era administrat pacientilor depresivi, avea un efect la fel de spectaculos, cel putin in unele cazuri. Astfel s-a nascut prima clasa de antidepresive - Inhibitorii Monoamin-Oxidazei (IMAO).




Apoi, s-a observat ca imipramina, un medicament utilizat pentru tratamentul bolii Parkinson le ridica moralul pacientilor deprimati care sufereau de parkinson, intr-un mod permanent, care indica faptul ca nu era vorba doar despre un stimulent. 




Medicii au observat ca reserpina, un medicament hipotensiv, producea o gama de simptome imposibil de distins fata de cele ale depresiei clinice. Acest medicament actioneaza prin scaderea nivelului unui neurotransmitator chimic, noradrenalina. Medicii au pus observatiile acestea cap la cap si au emis ipoteza ca o lipsa a noradrenalinei in anumite regiuni ale creierului ar putea constitui cauza bolii. Faptul ca imipramina marea in mod considerabil nivelul noradrenalinei disponibile in exact aceleasi regiuni ale creierului a confirmat teoria. De fapt, s-a descoperit ca acest medicament
potenta actiunea unui alt neuro-transmitator chimic, serotonina. In mod logic, s-a descoperit ca acest compus chimic era chiar si mai important in depresii decat noradrenalina. 
Aparitia imipraminei, primul antidepresiv triciclic, urmat rapid de amitriptilina si apoi de o multime de altele, a schimbat viata a milioane de persoane care sufereau de depresie clinica.  




  Continua avansul psihoterapiilor. In anii '60 si '70 se dezvolta psihoterapia comportamentala. Psihoterapeutul comportamental nu este interesat de trecutul tau; ceea ce faci acum, pe moment, este tot ce conteaza. El preda tehnici si induce o schimbare in actiuni care sa faca posibila o functionare mai buna. Tehnicile comportamentale s-au dovedit foarte eficiente in tratarea persoanelor suferind de anxietate si prin urmare au un rol si in depresii, cele doua afectuni tinand sa mearga mana in mana.




Psihologii au inceput ulterior sa se concentreze asupra relatiilor dintre actiuni si ganduri. Au admis faptul ca persoanele deprimate tind sa aiba o gandire negativista si au emis ipoteza ca daca le-ar putea schimba felul de a gandi, ar putea fi influentata chiar boala, atat pe moment, cat si pe termen lung. Au avut dreptate. 
LEGEA nr. 213
publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 492 din data 06/01/2004

Lege nr. 213 din 27 mai 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România
Parlamentul României
Lege nr. 213
din 27 mai 2004
privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 492 din 1 iunie 2004


Parlamentul României adopta prezenta lege.


CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza modul de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica, precum si înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România.
Art. 2. - (1) Au dreptul sa exercite profesia de psiholog:
a) cetatenii români;
b) cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene si ai celorlalte state din Spatiul Economic European, prin stabilire în România sau în regim de servicii temporare;
c) cetatenii din alte tari cu care România are conventii bilaterale în domeniu.
(2) Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica se face de catre persoanele prevazute la alin. (1), care au absolvit o institutie de învatamânt superior de specialitate, cu diploma de licenta în psihologie sau asimilata, obtinuta într-o institutie de învatamânt superior acreditata, din România sau din strainatate, recunoscuta sau echivalata, dupa caz, potrivit legii.
Art. 3. - Psihologul cu drept de libera practica se supune, în exercitarea profesiei, prevederilor legislatiei nationale, europene si internationale, referitoare la drepturile fundamentale ale omului.
Art. 4. - (1) Psihologul cu drept de libera practica îsi desfasoara activitatea pe baza principiului independentei profesionale, care îi confera dreptul de initiativa si decizie în exercitarea actului profesional, cu asumarea deplina a raspunderii pentru calitatea acestuia.
(2) Confidentialitatea actului psihologic este protejata prin lege si este o obligatie a oricarui psiholog.
Art. 5. - Psihologul cu drept de libera practica desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:
a) studiul comportamentului uman si al proceselor mentale;
b) investigarea si recomandarea cailor de solutionare a problemelor psihologice;
c) elaborarea si aplicarea de teste pentru masurarea inteligentei, abilitatilor, aptitudinilor si a altor caracteristici umane;
d) testarea psihologica, prevenirea si psihoterapia tulburarilor emotionale si de personalitate, precum si a fenomenelor de inadaptare la mediul social si profesional;
e) interpretarea datelor obtinute si elaborarea recomandarilor pe care le considera necesare.
Art. 6. - Exercitarea profesiei de psiholog se desfasoara:
a) în sectorul privat, în regim salarial, sau independent cu drept de libera practica, potrivit dispozitiilor prezentei legi si ale altor reglementari si acte normative în vigoare;
b) în sectorul public, în care psihologii au, dupa caz, statutul de functionar public, cadru didactic si alte functii, potrivit prevederilor legilor speciale si regulamentelor sau statutelor institutiei respective.






CAPITOLUL II
Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica
SECTIUNEA 1
Dobândirea si exercitarea dreptului de libera practica
Art. 7. - (1) Dreptul de libera practica implica exercitarea activitatilor prevazute la art. 5 si asumarea deplina a raspunderii pentru calitatea actului profesional în raport cu beneficiarii serviciilor psihologice, cu respectarea reglementarilor specifice în domeniu.
(2) Dreptul de libera practica se exercita olograf, cu mentionarea în clar a numelui, prenumelui si a codului personal din Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România, concomitent cu aplicarea parafei proprii.
Art. 8. - (1) Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) dobândesc atestatul de libera practica în conditiile prezentei legi. Dobândirea atestatului atrage înscrierea în Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România.
(2) Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b), atestate ca psihologi de autoritatile competente din statele membre ale Uniunii Europene si ale celorlalte state din Spatiul Economic European, dobândesc dreptul de libera practica în urma recunoasterii profesionale, în conformitate cu dispozitiile legii speciale si ale normelor europene în domeniu.
(3) Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b), care presteaza servicii temporare, au obligatia de a face o declaratie referitoare la serviciile prestate, care se depune la Colegiul Psihologilor din România, acestea fiind exceptate de la procedura atestarii, precum si de la obligativitatea înscrierii în Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România sau de la plata unei taxe administrative. În acest caz se aplica o procedura simplificata, stabilita prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 9. - Atestatul de libera practica se elibereaza pe baza normelor metodologice de aplicare a prezentei legi si a starii de sanatate certificate.
Art. 10. - În functie de competenta si experienta profesionala ale solicitantului, se poate acorda una dintre urmatoarele forme de atestare:
a) atestatul de libera practica pentru activitate în conditii de supervizare, pentru psihologii fara experienta în domeniul respectiv;
b) atestatul de libera practica în regim de asociere, pentru psihologii care lucreaza în colective profesionale;
c) atestatul de libera practica autonoma, pentru psihologii care întrunesc criteriile de competenta si experienta profesionala stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 11. - Atestatele prevazute la art. 10 lit. a) si b) pot fi revizuite, la cerere, dupa minimum un an.
Art. 12. - Controlul si supravegherea modului de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica se fac în conformitate cu prevederile prezentei legi.


SECTIUNEA a 2-a
Forme de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica
Art. 13. - (1) Pentru exercitarea profesiei, psihologii cu drept de libera practica pot înfiinta, la alegere, potrivit legii, cabinete individuale, cabinete asociate, societati civile profesionale sau îsi pot desfasura activitatea în temeiul unor contracte de munca, potrivit legii.
(2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei, psihologii cu drept de libera practica pot angaja salariati, în conditiile legii.
Art. 14. - (1) Cabinetele individuale de psihologie, constituite potrivit legii, se declara la Colegiul Psihologilor din România. Raporturile contractuale se stabilesc între psihologul cu drept de libera practica si beneficiarul serviciilor oferite de acesta.
(2) Cabinetele individuale se pot asocia prin contract si se declara la Colegiul Psihologilor din România.
(3) Formele si modalitatile de exercitare a profesiei, declarate la Colegiul Psihologilor din România, sunt înregistrate în mod obligatoriu în Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România.
Art. 15. - (1) Societatile civile profesionale se constituie, în conditiile legii, prin contract de societate civila încheiat între 2 sau mai multi psihologi cu drept de libera practica, si sunt declarate la Colegiul Psihologilor din România.
(2) Raporturile contractuale se nasc între beneficiar si societatea civila profesionala, indiferent care dintre psihologii cu drept de libera practica asociati îndeplineste serviciul profesional.
(3) În cadrul societatilor civile profesionale patrimoniul este comun si apartine asociatiilor în cotele-parti stabilite prin contractul de societate civila.


SECTIUNEA a 3-a
Drepturile si obligatiile psihologilor cu drept de libera practica
Art. 16. - Psihologul cu drept de libera practica are urmatoarele drepturi:
a) sa desfasoare activitatile prevazute la art. 5, în conformitate cu tipul de atestat detinut;
b) sa obtina pentru serviciile prestate un onorariu sau salariu negociat în mod liber cu beneficiarul.
Art. 17. - Psihologul cu drept de libera practica are urmatoarele obligatii:
a) sa cunoasca si sa respecte reglementarile legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
b) sa se conformeze si sa respecte Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
c) sa exercite dreptul de libera practica în limitele stabilite prin tipul de atestat detinut;
d) sa se preocupe de perfectionarea calificarii profesionale;
e) sa îsi asume întreaga responsabilitate profesionala fata de beneficiar, manifestând constiinciozitate si probitate profesionala;
f) sa serveasca interesele beneficiarului în acord cu interesul public si cu exigentele profesionale.


SECTIUNEA a 4-a
Suspendarea si încetarea dreptului de libera practica.
Radierea din Registrul unic al psihologilor cu drept de libera
practica din România
Art. 18. - Dreptul de libera practica se suspenda:
a) temporar, la cererea persoanei înscrise;
b) dupa 6 luni de neplata, fara justificare, a cotizatiei anuale catre Colegiul Psihologilor din România, pâna la achitarea ei integrala;
c) cu titlu de sanctiune disciplinara, pe toata durata sanctiunii;
d) pe perioada suspendarii dreptului de a profesa, dispusa prin hotarâre judecatoreasca definitiva.
Art. 19. - (1) Dreptul de libera practica înceteaza:
a) prin renuntarea în scris la exercitiul dreptului de libera practica;
b) daca persoana înscrisa a fost condamnata pentru o fapta prevazuta de lege, în legatura cu exercitarea dreptului de libera practica, sau daca i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a exercita profesia printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva.
(2) Încetarea dreptului de libera practica atrage radierea din Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România.


SECTIUNEA a 5-a
Interdictii si incompatibilitati în exercitarea profesiei
de psiholog cu drept de libera practica
Art. 20. - Nu poate exercita profesia de psiholog cu drept de libera practica:
a) psihologul care a fost condamnat definitiv pentru savârsirea cu intentie a unei infractiuni contra umanitatii sau vietii în împrejurari legate de exercitarea profesiei de psiholog si pentru care nu a intervenit reabilitarea;
b) psihologul caruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia, pe durata stabilita prin hotarâre judecatoreasca;
c) psihologul caruia i s-a suspendat temporar avizul de exercitare a profesiei, ca sanctiune disciplinara, pe durata suspendarii.
Art. 21. - Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica este incompatibila cu:
a) desfasurarea oricarei activitati de natura a aduce atingere demnitatii profesionale sau bunelor moravuri;
b) starea de sanatate necorespunzatoare, certificata de Comisia de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, potrivit legii;
c) folosirea cu buna stiinta a cunostintelor sau metodelor profesionale în defavoarea persoanei sau în scop ilegal.
Art. 22. - Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) trebuie sa faca dovada ca nu se afla într-o situatie definita la art. 20 si 21, prin documente provenite de la autoritatile competente din tarile respective.




CAPITOLUL III
Colegiul Psihologilor din România
SECTIUNEA 1
Organizare si atributii
Art. 23. - (1) Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, este o organizatie profesionala, cu personalitate juridica, de drept privat, apolitica, autonoma si independenta, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta si de a ocroti la nivel national si international interesele profesiei de psiholog cu drept de libera practica.
(2) Colegiul are sediul central în municipiul Bucuresti.
(3) Colegiul se constituie din totalitatea psihologilor cu drept de libera practica din România.
(4) Psihologii cu drept de libera practica au dreptul, fara nici o îngradire, sa adere la alte forme de asociere profesionala.
(5) Colegiul are obligatia de a publica anual Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România.
Art. 24. - Atributiile Colegiului sunt urmatoarele:
a) asigura respectarea cadrului organizatoric pentru exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica în conditiile prezentei legi;
b) instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice;
c) instituie un cadru de promovare si de dezvoltare a competentei profesionale;
d) instituie si promoveaza norme deontologice în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
e) reprezinta interesele membrilor sai în fata autoritatilor publice si administrative, precum si în organismele profesionale internationale;
f) atesta dreptul de libera practica al psihologilor si gestioneaza Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România.


SECTIUNEA a 2-a
Forurile de conducere
Art. 25. - (1) Forurile de conducere ale Colegiului sunt:
a) Conventia nationala;
b) Consiliul Colegiului;
c) Comitetul director;
d) presedintele Colegiului.
(2) Alegerea forurilor de conducere ale Colegiului se face numai prin vot secret.
(3) Persoanele alese în forurile de conducere exercita un mandat de 4 ani si nu mai mult de doua ori consecutiv.
(4) Forurile de conducere colectiva iau hotarâri prin vot deschis, daca nu hotarasc altfel.
Art. 26. - (1) Conventia nationala este constituita din reprezentantii membrilor Consiliului, pe baza unei norme de reprezentare, proportional cu numarul membrilor din fiecare filiala.
(2) Conventia se întruneste, de regula, o data la 4 ani. Ea se poate întruni în sesiune extraordinara la solicitarea majoritatii simple a membrilor Consiliului Colegiului.
(3) Convocarea Conventiei nationale se face prin mass-media, cu cel putin 3 luni înainte de data fixata.
(4) Conventia nationala este precedata de conventii teritoriale, care aproba reprezentantii în conformitate cu norma de reprezentare.
(5) Conventia nationala este legal constituita în prezenta a doua treimi din numarul reprezentantilor delegati. Daca la prima convocare conditia de cvorum nu este îndeplinita, Comitetul director stabileste o noua data, nu mai devreme de 15 zile calendaristice. În aceasta situatie, Conventia nationala este legal constituita în prezenta majoritatii membrilor delegati si adopta hotarâri cu majoritatea membrilor prezenti.
Art. 27. - Conventia nationala are urmatoarele atributii:
a) aproba Regulamentul de organizare si functionare interna, Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, Codul de procedura disciplinara, Normele de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica, precum si modificarile la acestea;
b) alege si revoca presedintele Colegiului si membrii Comitetului director;
c) aproba raportul de activitate al Consiliului Colegiului si alte documente.
Art. 28. - Consiliul Colegiului este constituit din presedintele Colegiului, care este si presedinte al Consiliului Colegiului, membrii Comitetului director si presedintii filialelor teritoriale.
Art. 29. - (1) Consiliul Colegiului se întruneste anual, la convocarea presedintelui Colegiului.
(2) Consiliul Colegiului se poate întruni si în mod exceptional, la solicitarea majoritatii simple a membrilor sai.
Art. 30. - Atributiile Consiliului Colegiului sunt urmatoarele:
a) stabileste liniile directoare în legatura cu problemele fundamentale ale profesiei de psiholog cu drept de libera practica si ale activitatii Colegiului;
b) analizeaza si aproba raportul de activitate al Comitetului director;
c) aproba cotizatia anuala si nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare si a altor servicii prestate;
d) aproba structurile administrative ale Comitetului director, înfiintarea de noi comisii sau restructurarea celor existente;
e) aproba raportul de audit financiar, efectuat de o firma independenta;
f) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Colegiului, bilantul Colegiului si descarca Comitetul director de gestiunea fondurilor.
Art. 31. - Comitetul director este constituit din presedintele Colegiului, care detine si calitatea de presedinte al Comitetului director, presedintii comisiilor prevazute la art. 35 si membrii acestora.
Art. 32. - Înlocuitorul de drept al presedintelui Comitetului director, în caz de indisponibilitate, este presedintele Comisiei de deontologie si disciplina sau alt presedinte de comisie, desemnat de Comitetul director.
Art. 33. - Comitetul director are urmatoarele atributii:
a) elibereaza atestatul de psiholog cu drept de libera practica;
b) elibereaza avizul pentru metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica, precum si modul de utilizare a acestora;
c) propune institutiilor abilitate cursuri si alte forme de educatie permanenta în domeniul psihologiei, în conformitate cu prevederile legale;
d) elaboreaza Regulamentul de organizare si functionare interna;
e) elaboreaza Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
f) elaboreaza, împreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
g) elaboreaza Codul de procedura disciplinara si urmareste aplicarea acestuia;
h) elaboreaza Normele de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica;
i) întocmeste, reactualizeaza si face public Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România;
j) mediaza litigiile dintre psihologi cu drept de libera practica, dintre acestia si beneficiarii serviciilor psihologice, precum si dintre psihologi si angajatorii acestora, în probleme legate de exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
k) sesizeaza organele în drept în cazurile de exercitare ilicita a profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
l) propune nivelul taxelor pentru serviciile prestate, precum si al cotizatiei anuale.
Art. 34. - Comitetul director functioneaza prin sedinte în plen si pe comisii, ale caror competente si periodicitate sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna.
Art. 35. - (1) În cadrul Comitetului director functioneaza urmatoarele comisii:
a) comisii aplicative: Comisia de psihologie clinica si psihoterapie; Comisia de psihologia muncii, transporturilor si serviciilor; Comisia de psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala; Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala;
b) Comisia metodologica;
c) Comisia de deontologie si disciplina.
(2) Comisiile prevazute la alin. (1) sunt structuri organizatorice de specialitate ale caror atributii sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna.
(3) În functie de necesitati, se pot înfiinta, desfiinta sau restructura comisiile existente.
Art. 36. - Comisiile au urmatoarele atributii:
a) comisiile aplicative desfasoara procedurile prevazute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi si propun Comitetului director eliberarea atestatului în domeniile de specializare corespunzatoare;
b) Comisia metodologica avizeaza metodele si tehnicile de asistenta psihologica în conformitate cu Normele de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica;
c) Comisia de deontologie si disciplina urmareste respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, judeca abaterile de la prevederile acestuia si aplica sanctiuni, conform prezentei legi.
Art. 37. - Fiecare comisie este condusa de un birou constituit din presedinte, vicepresedinte, secretar si dispune de un secretariat tehnic.
Art. 38. - Comisiile elaboreaza norme si proceduri de control si supervizare profesionala în domeniile proprii, aprobate de catre Consiliul Colegiului, asigurând pregatirea persoanelor cu atributii de control.
Art. 39. - Membrii Comitetului director si ai conducerii filialelor teritoriale au dreptul la indemnizatii de sedinta stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna si la decontarea cheltuielilor de deplasare legate de îndeplinirea atributiilor specifice.
Art. 40. - Presedintele Colegiului si presedintii comisiilor prevazute la art. 35 asigura conducerea operativa a Colegiului.
Art. 41. - Presedintele Colegiului are urmatoarele atributii:
a) reprezinta Colegiul în relatiile cu alte organizatii si institutii din tara si din strainatate;
b) încheie conventii si contracte în numele Colegiului, cu aprobarea Comitetului director;
c) convoaca si conduce sedintele Comitetului director, Consiliului Colegiului si Conventiei nationale;
d) ordonanteaza cheltuielile bugetare ale Comitetului director.


SECTIUNEA a 3-a
Filialele teritoriale ale Colegiului
Art. 42. - (1) Colegiul are filiale teritoriale, la nivel de judet si în municipiul Bucuresti.
(2) Daca într-un judet exista mai putin de 50 de psihologi cu drept de libera practica, se vor putea înfiinta filiale teritoriale prin asocierea psihologilor din judete limitrofe.
Art. 43. - Forurile de conducere ale filialelor teritoriale sunt:
a) conventia filialei;
b) comitetul filialei;
c) presedintele filialei.
Art. 44. - Conventia filialei reprezinta forul de dezbatere al membrilor Colegiului, cu domiciliul în zona respectiva, si are urmatoarele atributii:
a) dezbate problemele specifice ale practicii profesionale curente;
b) aproba raportul anual de activitate al comitetului filialei;
c) alege si revoca presedintele si membrii comitetului filialei;
d) alege reprezentantii pentru Conventia nationala;
e) propune candidati la functia de presedinte al Colegiului si de membru al Comitetului director.
Art. 45. - Conventia filialei se întruneste anual la convocarea presedintelui filialei sau la solicitarea majoritatii membrilor filialei.
Art. 46. - (1) Comitetul filialei este structura de coordonare la nivel teritorial si se afla sub autoritatea Comitetului director.
(2) Comitetul filialei este condus de un presedinte si este constituit dintr-un numar impar de membri.
(3) Atributiile comitetului filialei:
a) elaboreaza raportul anual de activitate si, dupa aprobarea acestuia de conventia filialei, îl înainteaza Comitetului director;
b) informeaza membrii cu privire la hotarârile Colegiului;
c) poate face propuneri de reprezentare la Conventia nationala;
d) poate face propuneri de candidaturi pentru presedinte si membrii Comitetului director;
e) controleaza activitatea profesionala a membrilor Colegiului din zona filialei respective, pe baza mandatului dat de Comitetul director, si avizeaza dosarele psihologilor cu drept de libera practica propusi pentru activitati de control;
f) primeste dosarele de atestare, verifica conformitatea lor si le transmite Comitetului director.
Art. 47. - Înlocuitorul de drept al presedintelui filialei este membrul din comitetul filialei cu vechimea profesionala cea mai mare.


SECTIUNEA a 4-a
Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România
Art. 48. - (1) Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România cuprinde lista psihologilor cu drept de libera practica, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Registrul este un document public, fiind pus la dispozitia beneficiarilor serviciilor psihologice, cu scopul de a certifica dreptul de libera practica si domeniile de competenta ale membrilor Colegiului.
(3) Comitetul director are obligatia sa asigure publicitatea Registrului unic al psihologilor cu drept de libera practica din România, prin mijloace electronice si prin editarea anuala a acestuia.




CAPITOLUL IV
Finantarea activitatii Colegiului
Art. 49. - Sursele de finantare ale Colegiului sunt urmatoarele:
a) cotizatii;
b) taxe;
c) donatii si sponsorizari din partea unor persoane fizice si juridice;
d) alte surse, conform legilor în vigoare.
Art. 50. - Repartizarea bugetului pentru Comitetul director si comitetele filialelor se aproba de catre Consiliul Colegiului.
Art. 51. - Fondurile banesti se utilizeaza pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, investitii si dotari, precum si pentru alte scopuri apartinând domeniului specific de activitate.
Art. 52. - Activitatea financiara se supune controlului organelor în drept.




CAPITOLUL V
Raspunderea disciplinara
Art. 53. - Comitetul director al Colegiului judeca litigiile si abaterile deontologice, disciplinare si profesionale ale psihologilor, în conformitate cu Codul de procedura disciplinara.
Art. 54. - (1) Psihologii cu drept de libera practica care încalca prevederile prezentei legi si regulamentele specifice privind exercitarea profesiei de psiholog sau nu respecta Codul deontologic raspund disciplinar în functie de gravitatea abaterii, putând fi sanctionati cu:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea temporara, pe un interval de 6-12 luni, a avizului de exercitare a profesiei;
d) retragerea definitiva a atestatului.
(2) Sanctiunile prevazute la alin. (1) se comunica în termen de 10 zile inspectoratului teritorial de munca, precum si institutiei sau unitatii cu care psihologul sanctionat a încheiat contractul de munca.
Art. 55. - Sanctiunile prevazute la art. 54 alin. (1) lit. a) si b) se aplica de catre Comisia de deontologie si disciplina, la propunerea comisiilor de specialitate ale Comitetului director, iar cele mentionate la art. 54 alin. (1) lit. c) si d), de catre Comitetul director, la propunerea Comisiei de deontologie si disciplina.
Art. 56. - Sanctiunile prevazute la art. 54 alin. (1) lit. a) si b) pot fi contestate la Comitetul director, iar cele mentionate la art. 54 alin. (1) lit. c) si d), la Consiliul Colegiului.
Art. 57. - Raspunderea disciplinara a psihologilor cu drept de libera practica atestati potrivit prezentei legi nu exclude raspunderea penala, contraventionala, civila sau materiala, conform prevederilor legale.
Art. 58. - Practicarea profesiei de psiholog, în conditii de libera practica, de catre o persoana care nu are aceasta calitate constituie infractiune si se pedepseste conform Codului penal.




CAPITOLUL VI
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 59. - Asociatia Psihologilor din România desemneaza un comitet de initiativa care convoaca Adunarea de constituire a Colegiului, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 60. - Adunarea de constituire a Colegiului alege Comitetul director provizoriu, presedintele interimar si desemneaza comitete de initiativa teritoriale.
Art. 61. - Comitetul director ales de Adunarea de constituire a Colegiului elaboreaza în termen de 6 luni documentele prevazute la art. 33 lit. d), e), g) si h) si, în acelasi termen, convoaca Conventia nationala a Colegiului.
Art. 62. - Cu 3 luni înaintea Conventiei nationale, comitetele filialelor teritoriale ale Colegiului organizeaza conventiile filialelor, care aleg membrii comitetelor, desemneaza reprezentantii la Conventia nationala si aproba propunerile pentru functiile la nivelul Colegiului.
Art. 63. - Conventia nationala aproba documentele de organizare si functionare prevazute de prezenta lege, alege presedintele si membrii Comitetului director, pentru un mandat de 4 ani.
Art. 64. - Impunerea de catre Colegiu a unor restrictii privind amplasarea si numarul cabinetelor psihologice de libera practica este strict interzisa.
Art. 65. - Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aproba prin hotarâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la constituirea forurilor de conducere ale Colegiului.
Art. 66. - Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 17 mai 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
GHEORGHE BUZATU
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor în sedinta din 18 mai 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
CONSTANTIN NITA
Bucuresti, 27 mai 2004.
Nr. 213.





extrasline
TU si povesta  ta
Debbie Ford

    Imaginati-va ca ati fi stiut la nastere ca sunteti maestri, ca sunteti peste masura de puternici, ca detineti daruri immense si ca dorinta ar fi unicul lucru de care ati avea nevoie pentru a va oferi darurile personale in lume. Inchiputi-va ca ati venit in aceasta lume cu inima plina de puterea vindecatoare a iubirii si ca singura voastra dorinta este sa dati aceasta dragoste tuturor celor din jurul vostru. Imaginati-va ca sunteti inzestrati cu capacitatea innascuta de a crea, ca aveti tot ce va doriti si tot ce aveti nevoie. Este, oare, posibil ca, la un moment dat in viata, sa fi constientizat ca nu mai exista nimeni altcineva pe lume, asemenea voua? Si ca, in fiecare fibra a finite voastre, sa fi stiut nu numai ca detineti lumina lumii, ci ca sunteti lumina lumii? Este oare posibil ca, la un moment dat, sa fi inteles cine sunteti la cel mai profound nivel si sa va fi bucurat de darurile voastre? Ganditi-va o clipa si vedeti daca va puteti aminti acel moment cand ati stiut adevarul despre cine sunteti voi cu adevarat.

  Apoi s-a intamplat ceva. Lumea voastra s-a scshimbat. Ceva sau cineva a aruncat o umbra peste lumina voastra. Din acea clipa, ati inceput sa va temeti ca voi si pretioasele voastre daruri nu mai sunteti in siguranta in aceasta lume. Ati simtit ca, daca nu veti va veti ascunde darul sacru, s-ar putea abuza de el, ar putea fi lezat sau furat. Inauntrul vostru ati stiut  ca acest dar este ca un copil iubit, inocent, care v-a fost dat pentru a-l proteja. Astfel incat ati facut ceea ce ar face orice parinte;ati ascuns toata aceasta maretie, adanc inauntrul vostru, pentru ca nimeni sa nu o descopere vreodata, sa nu o poata vatama sau lua de langa voi. Apoi, cu creativitatea unui copil, ati acoperit-o.Ati creat un rol, un personaj, o drama, o poveste, astfel incat nimeni sa nu suspecteze vreodata ca detineti atat de multa lumina. Ati fost foarte iscusiti in a va ascunde secretul. Numai ca I-ati determinat pe ceilalti sa creada ca nu sunteti minunati; v-ati convins si pe voi insiva. A fost secretul vostru foarte bine ascuns, pe care doar voi il stiati. Ati fost chiar indeajuns de creativi ca sa afisati exact opusul a ceea ce erati cu adevarat, astfel incat sa va puteti proteja de cei care ar fi putut fi suparati sau intimidati de darurile voastre.

   Dar dupa zile, luni si ani in care v-ati ascuns comorile voastre pretioase, ati inceput sa va credeti povestea. Ati devenit persoana pe care ati creat-o pentru a va apara secretul. In acel moment ati uitat ca voi insiva v-ati ingropat candva darul nepretuit. L-ati ascuns atat de bine incat n-ati mai stiut locul exact – ati uitat chiar faptul ca l-ati ascuns. Iubirea, lumina, maretia si frumusetea voastra s-au pierdut in interiorul povestii. Ati uitat ca ati avut un secret.
   Din acel moment ati trait sentimental de a fi pierduti, singuri, izolati si speriati. Pe neasteptate, ati devenit constienti ca ceva va lipsea – ceea ce era adevarat. Inauntru, ati tanjit dupa intoarcerea sinelui vostru adevarat. Astfel ati inceput sa cautati in exterior ceva care sa va umple golul si sa va faca sa va simtiti bine. Dar oriunde ati cautat, nu ati gasit nimic.
Povestile noastre ne separa si traseaza granite intre noi, ceilalti si lume. Povestile noastre ne fac sa sa ne separam de restul, chiar daca noi imploram sa ne integram sa ne adaptam sau sa ne integram. Asemeni tuturor povestilor, dramele personale au o tema care se tot repeat pe parcursul vietii. Ne putem descifra temele ascultand cu atentie concluziile pe care le-am tras despre evenimentele traite.

debbie ford
PROGRAMARE NEURO LINGVISTICA:
ce pot obtine si unde pot invata NLP?

Definitiile care s-au dat de-a lungul timpului Programarii Neuro Lingvistice abunda in termeni greoi si “pretentiosi” ce fac un real deserviciu acestei discipline care este in esenta un domeniu al simplitatii, al rezultatelor concrete si al limbajului clar si accesibil.In acest articol nu vom da definitii ale NLP, ci vom urmari sa raspundem la intrebarea care apare in mod firesc in mintea fiecarui om care se afla in fata unui lucru nou: Ce avantaje am EU aplicand NLP?

Termenul de PROGRAMARE te duce probabil cu gandul la calculatoare, la programe care functioneaza automat intr-un computer mai degraba decat intr-un om. Ei bine, si oamenii au “programele” lor pe care le “ruleaza” de cele mai  multe ori inconstient (fie ca este vorba despre o criza de furie atunci cand esti contrazis sau de prostul obicei de a manca prea mult). NLP te invata sa identifici acele programe care te saboteaza si sa le inlocuiesti cu obiceiuri care sa te sustina in atingerea telurilor pe care ti le-ai propus.

Sistemul nostru nervos (NEURO) – este cel prin intermediul caruia receptam si procesam informatia cu ajutorul celor 5 simturi. Aplicand NLP, vei invata cum sa “decodifici” modul cum gandeste o persoana dupa felul in care isi misca ochii sau cum poti crea mai multa motivatie in tine si in ceilalti extragand strategii si vorbindu-i fiecaruia “pe limba lui” – vizual, auditiv, kinestezic, etc.


Folosind limbajul (LINGVISTICA), oamenii isi creeaza practic realitatea. NLP se refera, printre altele, si la sistemele de comunicare verbala si non-verbala prin intermediul carora noi codificam, ordonam si dam semnificatie reprezentarilor despre lume. Folosind metodele dezvoltate in NLP, vei avea la dispozitie un nou sistem de gandire care sa te sprijine pentru a obtine ceea ce iti doresti in viata: prosperitate, iubire, eficienta in afaceri sau relatii implinitoare – posibilitatile sunt practic nelimitate.


DIFERENTA intre a citi despre NLP si a aplica NLP in cadrul unui seminar alaturi de un trainer competent, este practic diferenta intre a citi o carte de bucate si a savura acele mancaruri.


Si pentru ca NLP este inainte de toate o ATITUDINE de curiozitate, simt al aventurii si dorinta de a invata, te invitam sa faci pasul catre ACTIUNE rezervadu-ti un loc la seminarul NLP Practitioner din luna septembrie.


Reluam in continuare informatiile despre inscrierea la seminarul NLP Practitioner sustinut de Mastering Mind and Soul prin trainerul Cristian Raducan, urmand sa revenim cu  noutati despre NLP in numerele viitoare ale revistei.


NLP Practitioner: prima oferta  la jumatate de pret!
Bucuresti, 21-27 septembrie 2009


Valoarea investitiei: 985 euro/pers. + TVA

NOU! Cititorii revistei Universul Terapiilor primesc un discount de 200 euro/pers. pentru inscrierea si achitarea integrala pana la data de 21 august 2009. Valoarea investitiei este in acest caz 785 euro/pers. + TVA.

In momentul inscrierii, va rugam sa specificati codul UNITER-SEP-2009 pentru a beneficia de discount.

Promotia “al doilea loc la jumatate de pret”:

Inscrie-te la seminarul lunii septembrie si, pe langa discountul pentru plata in avans (se aplica primului loc rezervat), primesti al doilea seminar la jumatate de pret (discount 50% din pretul fara certificare).

Valoarea investitiei pentru cel de-al doilea loc rezervat este de 585 euro/pers. + TVA.

Durata seminarului este de 7 zile: de luni pana sambata intre orele 10:00 – 18:00 si duminica intre orele 10:00 – 16:00.

Detaliile legate de locatia exacta, program si alte informatii utile, vor fi anuntate in e-mail-ul de confirmare a inscrierii.

Click pe link pentru a citi mai multe detalii despre seminarul NLP Practitioner.


Contacteaza-ne si vom gasi impreuna cea mai avantajoasa varianta de inscriere pentru tine.


Website: www.mms-experience.ro

E-mail: simona@mms-experience.ro

Telefon: 0722-390177 (Simona Stoica)


Va asteptam cu drag la seminar!

Echipa Mastering Mind and Soul



Copyright © 2007- 2009 www.universulterapiilor.ro
Toate drepturile rezervate.
WebDesign by   Oros Designs