Gripa este o infectie virala a cailor respiratorii superioare care apare de obicei in perioadele reci ale anului si mai ales atunci cand sistemul imunitar este slabit.
Agresivitatea virusilor este diferita de la o epidemie la alta. Ei pot ataca orice persoana dar in special organismele slabite, obosite si bolnave, copii si batranii.
Boala este foarte contagioasa determinand imobilizarea la pat, iar in cazul unei ingrijiri incorecte provocand diverse complicatii.
Desigur, referitor la gripa putem spune ca este mult mai usor sa fie prevenita decat tratata.
Simptomele gripei depind de constitutia fizica si pshihica a persoanei.
Gripa debuteaza prin dureri de cap, aparitia brusca a febrei mari, frisoane, dureri in membre sau la nivelul cefei, tuse puternica, dureri in gat, uneori chiar varsaturi sau diaree, iar alteori numai cu dureri faringiene combinate cu tumefierea ganglionilor limfatici cervicali.
Ea dureaza de obicei doua pana la sase zile. Daca organismul este slabit si daca nu ne ingrijim suficient, gripa se poate complica cu infectii microbiene secundare (pneumonii, bronsite, otite, sinuzite).
Persoana care are gripa trebuie sa stea la pat intr-o camera curata, aerisita si incalzita.
Regimul alimentar trebuie sa fie lejer cu multe legume bogate in vitaminele C si A (morcovi, sfecla rosie, varza, conopida, patrunjel, spanac etc), branza de vaci, iaurt, chefir etc.
Se mananca putin si des, iar in primele zile ale gripei, bucatele trebuiesc fierte, inabusite sau pasate pentru protectia intestinului. Se recomanda supe si creme de zarzavat, pireuri de legume si compoturi de fructe. Dupa cateva zile, cand se scoala din pat se poate trece la consumul de alimente crude, la salate si fructe (mere, coacaze negre, portocale, lamai, grape fruit, kiwi etc).
De asemenea se consuma zilnic hrean, ceapa sau doi, trei catei de usturoi de doua, trei ori pe zi intre mese. Usturoiul este un antibiotic natural.
Se evita afumaturi, conserve, mezeluri, condimente iuti, fasole si mazare uscata, cafea.
Se recomanda multe lichide sub forma de ceaiuri calde din plante medicinale.; Se pot face infuzii din flori de Soc, flori de Tei, flori de Musetel, coaja de Salcie sau infuzii vitaminizante din Macese sau Catina alba.
Se mai recomanda :
Echinaceea (Echinacea purpurea).
Ea contine un antibiotic si un agent similar interferonului cu proprietati antivirale si in acelasi timp antialergice.
Dintre proprietati cea mai importanta este stimularea sistemului imunitar. Pe de alta parte Echinacea pune in miscare limfa, fluid care ajuta la eliminarea toxinelor din organism.
Ea este recomandata intern ca adjuvant in guturai, amigdalita, gripa, afectiuni cronice ale aparatului respirator .
Poate fi folosita infuzia (1 g planta la 150 ml apa), tinctura 1:5 (g /ml), cinci ml pe zi sau capsule din Echinacea (recomandarile de utilizare fiind date in prospect).
Nu se recomanda administrarea la persoanele alergice la unele substante din familia asteraceelor (familie din care face parte si Echinacea). În tuberculoza, colagenoze, scleroza multipla, leucoze, SIDA etc, se administreaza numai la recomandarea medicului.
Preparate din Gheara pisicii (Uncaria tomentosa)
Cu sute de ani in urma indienii foloseau aceasta planta in medicina traditionala. Cercetarile efectuate de-a lungul timpului au demonstrat proprietatile vindecatoare ale acestei plante.
Este imunostimulatoare (stimuleaza fagocitiza si reactivitatea celulelor imunitare in confruntarea cu virusii, bacteriile si agentii patogeni), are actiune antioxidanta, antitumorala, antimutagena, antivirala si antiinflamatoare.
Datorita acestor proprietati preparatele din planta Ghiara pisicii ajuta in prevenirea bolilor infectioase de origine bacteriana si virala.
Preparatele se folosesc conform prospectului.
Ele sunt contraindicate in timpul sarcinii si alaptarii.
Mai poate fi folosita tinctura de propolis, cate o lingurita dimineata si o lingurita seara luate cu putin ceai.
Propolisul este un antibiotic natural de un real ajutor in combaterea virusurilor.
Pe piept se poate pune o compresa calda cu terci de mamaliga sau cataplasme calde cu argila.
Seara se pot aplica pe piept sau pe gat cataplasme calde cu faina de mustar.
În cazul febrei mari se fac frectii cu otet de trandafiri sau orice alt otet aromat.
Trebuie mers la medic daca:
Febra se prelungeste 3-5 zile sau creste peste 39,5 grade C.
La nivelul amigdalelor apar vezicule cu puroi sau mucus purulent.
- Tusea este puternica, cu dureri toracice, cu intepaturi la respiratie si
cu nevoie de aer.
Durerile de cap sunt puternice, cu rigiditate a cefei, cu varsaturi sau
daca bolnavul nu suporta lumina.
Apar dureri la inima sau tulburari de ritm cardiac.
Apar dureri la nivelul urechilor (pericol de otita).
Apar crampe abdominale si diaree.
Starea generala nu se imbunatateste timp de 5 zile, respectiv se
inrautateste.
Preventiv se recomanda ca in timpul epidemiilor sa se evite aglomeratiile. Cei bolnavi vor evita contactul cu celelalte persoane mai ales cu copii mici, batranii si convalescentii dupa alte boli.
Angela Beju
Lector ANATECOR
