Discreditat de modernitate (mai ales de spiritul consumist), postul se dovedește a fi o practică ancestrală, de aceeași vârstă cu omenirea, însumând funcții ascetice, religioase și (cel mai important!) medicale, terapeutice.
Reunind rezultatele cercetărilor ultimilor decenii, cartea de față ne prezintă concluziile demersurilor științifice, care ne confirmă valabilitatea și justețea practicii bisericești a postului (și e probabil singura situație în modernitate când știința susține cu atâta forță modul de viață propus de Biserică), demonstrându-ne că sensul său uitat nu e acela de a consuma „mâncăruri de post”, ci de a ne abține de la hrană.
Prin „redescoperirea” soluției tradiționale a postului bisericesc autentic (abandonat nu doar de modernitate, ci și de toate celelalte culte așa-zis creștine), știința ne arată că, în pofida demersului său privativ, acest efort ascetic ascunde, asemenea unui adevărat panaceu, o mulțime de beneficii, printre care se numără pierderea în greutate, reglarea hormonală, optimizarea capacității regenerative a celulelor, dar și a sănătății creierului, precum și a sistemelor cardiac și digestiv, efectul anticancerigen și, nu în ultimul rând, sporirea longevității.
"Postul intermitent" este un îndrumar esențial pentru creștinul contemporan, care‑l va ajuta să‑și afle calea ascetică proprie, la măsura evlaviei și a dorului după Dumnezeu, dar și a vigorii sale somatice.
